Macesul

Macesul

Arbust tepos, înalt pana la 3 m, cu ramuri arcuite, cu frunze compuse alcatuite din 5-7 foliole cu marginea dinţată. Florile sunt solitare sau grupale cate 2-3, cu petalele de obicei de culoare roz. Pseudofructele provin din receptaculul globufos, ovoidal sau elipsoidal îngroşat, sunt de culoare roşie-ceremizie până la roşu aprins. In interior sunt numeroase fructe cu pori aspri. Afară de specia menitionată se pot utiliza măceşele si de la alte specii (Rosa tomen-tosa, R. micrantha, R. dumalis ctc). Conţinutul în vitamina C creşte direct proporţional cu altitudinea.
Compoziţie chimică
Componenta principală a pulpei pseudofructelor de Măceş este acidul L-ascorbic. adică vitamina C naturală. Conţinutul în vitamina C variază în funcţie de altitudine. Speciile de la şes au un conţinut între 0,30-0,80 g%, cele din zona colinara şi submontană pot ajunge la 2,5-3,5 g%, iar în culturi, Rosa ru-gosa conţinc până la 5,0 g% acid ascorbic. In mod excepţional, specia Rosu pendulina (Rosa alpina) care creste sporadic în zona montană şi alpina, în urma studiilor şi analizelor efectuate, a atins un conţinut de 9 g% (9000 mg’), ceea ce reprezintă un record mondial în lumea vegetala. Pulpa pseudofructelor de Măceş mai conţine: pectine, taninuri, zaharuri, acizi organici şi săruri minerale. Culoarea roşie este datorată în bună parte carotenoidelor, diverşi izomeri ai rubixanlinei, licopinci şi beta-carotenului, care este precursorul vitaminei A. Mai conţine procianidoli (Bl, B2, B3, B4), catechine si urme de flavonoizi şi antociani.
Fructele propriu-zise (achenele) conţin alfa şi beta-tocoferol (vitamina E), cca 10% ulei gras, lecitine, zaharuri şi urme de ulei esenţial.
Farmacologie
Vitamina C este o substanţă absolut necesară, indispensabila, în deslaşurarea normală a celor mai importante procese biologice: sinteza hormonilor corti-cosuprarenali, transformarea acidului folic în acid folinic şi transferinei în feritină. Un alt rol important ii revine în metabolizarea şi eliminarea medicamentelor luate în plus. Tot ea contribuie la sinteza noradrenalinei şi a substanţelor intracelulare, cum este, de exemplu, colagenul, matricea osoasa şi dentara .
Printre altele, vitamina C are un rol important în răspunsul imunilar la stres şi la infecţiile bacteriene şi virale.
In prezent, consumul de vitamina C este considerat satisfacător, iar scorbutul aparţine istoriei.
Carenţa în vilamina C se constală în special la consumatorii mari de alcool, la fumători şi la cei care recurg la o dietă dezechilibrată, din care lipsesc fructele si legumele. Expunerea îndelungată la firig, exerciţiile fizice de performanţă etc. duc la o creştere a proceselor oxidative ale plasmei, iar în toate aceste situaţii este absolut necesar un supliment de vitamina C, în special naturală. Studii recente au arâtat că lipsa sau carenţa în vitamina C reprezintă un factor dc risc în plus în cardiopatia ischemica. La fel, dezvoltarea cataractei pare să fie favorizată de capacietatea antioxidativă a organismului. Or, acidul ascorbic este un bun antioxidant. Faptul importanl din punct de vedere farmacologic este că vitamina C din pseu-dofructele de Mâceş este însoţită şi de alte substanţe care acţionează sinergic.
Recomandări
Datoritâ conţinutului ridicat în acid ascorbic şi dehidroascorbic, preparate-le pe bază de pseudofructe de Măceş joacă un rol important în oxireducerile biologice şi în respiraţia celulara. Datorită vitaminelor A, Bl, B2, P, ele au proprietatea de a scădea permeabilitatea şi fragilitatea capilarelor. Au, de asemenea, şi acţiune diureticâ şi se recomandâ şi în afecţiunilc hepatice şi renale.
Mod de preparare şi administrare
Sub formă de infuzie, 1-2. linguriţe parte uscată (fără achene) la o cană cu apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Se pot obţine pastă, gemuri. Uleiul rezultat prin presarea fructelor conţine cantităţi apreciabile de vitamina E.
Contraindicaţii
Nu exista.

<< Back                                                                                                     HOME

Leave a Reply