Hreanul

hreanul

In medicina populara hreanul este deseori folosit pentru stergerea petelor de pe piele si a pistruilor, insa, ca si remediu pentru sanatate, acesta are calitati recunoscute: stimuleaza aparatul digestiv si metabolismul, are efect expectorant, ajuta la combaterea migrenelor etc.

Hreanul este foarte bogat in saruri minerale, dintre care amintim sarurile de calciu, de magneziu, de sodiu, de potasiu, de fier, iar frunzele contin in plus vitaminele B si C. De asemenea, hreanul are in componenta sa si substante cu caracter antibiotic, precum si numerosi acizi organici.

Radacina, sau mai bine zis rizomul de hrean, contine ulei volatil si glicosizi sulfurati, care, prin radere, dau nastere unei substante denumita mirosina. Acesteia i se atribuie, printre altele, si proprietatile iritante ale plantei.

Prin sarurile sale minerale, hreanul actioneaza ca un sustinator enzimatic si ca stimulent al metabolismului. Intrucat elementele active ale acestuia se elimina prin plamani, hreanul ras si folosit ca un condiment la masa, ori amestecat in parti egale cu miere, are efect expectorant si decongestionant al cailor respiratorii.

Sub forma rasa, hreanul are efect stimulant asupra aparatului digestiv, exprimat in cresterea poftei de mancare si a activitatii vezicii biliare (in cazul diskineziilor biliare). Prin accelerarea peristaltismului intestinal, hreanul este, in functie de cantitatea consumata, laxativ si purgativ. Acesta combate atonia digestiva.

Prin sarurile minerale pe care le contine, hreanul actioneaza ca un sustinator enzimatic si ca stimulent al metabolismului. Intrucat elementele active ale acestuia se elimina prin plamani, hreanul ras si folosit ca un condiment la masa, ori amestecat in parti egale cu miere, are efect expectorant si decongestionant al cailor aeriene superioare. Hreanul se foloseste cu succes in migrene si raceli.

Hreanul are in plus si o actiune exitant renala. Fiind diuretic, acesta ajuta la eliminarea nisipului si pietrelor de la rinichi, facandu-l activ fata de afectiuni tip guta sau calculoza.

In fine, sarurile minerale, dintre care mai ales cele de fier, ii confera hreanului calitati antianemice si remineralizante.

Mod de folosire – uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau prin razatoarea mica, dupa care se pun intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de 80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
vin tonic cu hrean. Intr-un litru de vin rosu se pun 15 linguri de hrean dat prin razatoarea fina. Se astupa sticla si se lasa sa se macereze continutul vreme de 8-9 zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza 3-4 linguri din acest vin tonic pentru imbunatatirea digestiei, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, contra anemiei si pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este si un tonic sexual si un afrodiziac foarte bun.
energizant cu hrean. 12 oua se spala, apoi se pun intr-un vas, si se tin timp de 12 ore in suc natural de lamaie. Dupa ce se scot, se sparg si se bat bine, apoi se pun din nou in vasul cu suc de lamaie, in care se mai adauga 1 kg de hrean ras, 1 litru de palinca de prune, 1 kg de miere. Noua zile amestecul se tine la macerat intr-un borcan. Se iau zilnic, dupa mesele principale, 1-3 linguri.
faina de hrean. Se taie cubulete radacinile de hrean si se usuca in apropierea unei surse de caldura. Cand se elimina complet apa, aceste cubulete se macina cu rasnita electrica de cafea, obtinandu-se faina de hrean, care se foloseste in obtinerea decocturilor, pentru cataplasme sau administrata ca atare.
hrean ras. In cazul bronsitei cronice si acute, a astmului, a unei digestii lente, a gastritei hipoacide se consuma zilnic 3-4 lingurite.
– in cazul reumatismului si a gutei, se pun intr-o cana de lapte cald, 1-2 lingurite de hrean. Se bea pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Tratamentul dureaza minimum 3 saptamani.
– se mesteca hrean crud dat prin razatoare, in cazul paradontozei. La nivelul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare puternica a circulatiei si a proceselor trofice.
gargara. In cazul stomatitei, se fac clatiri cu o solutie rezultata din 3-4 lingurite de tinctura de hrean dizolvate in jumatate de pahar de apa.

Mod de folosire – uz extern:
otet de hrean. O radacina de hrean rasa se introduce intr-o sticla. Deasupra se toarna otet de mere cu miere pana ce lichidul acopera hreanul. Se lasa la macerat intr-un loc cald, timp de zece zile, dupa care se scoate putin lichid si se utilizeaza pentru aplicatii externe. Este folosit contra parezelor faciale, contra descuamarii pielii si a seboreei.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau prin razatoarea mica, dupa care se pun intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de 80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se aplica pentru tratarea afectiunilor reumatice, plagilor necrozate.
cataplasma cu hrean. Se pun intr-un vas: 2 linguri de faina de hrean, 2 linguri de faina de seminte de in. Se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o pasta. Aceasta se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat vreme de 1 ora. In cazul sinuzitei, se aplica cataplasma pe zona fruntii atat timp cat este suportata
comprese din frunze proaspete de hrean, in cazul durerilor de cap
compresa cu otet de hrean, in cazul paraliziei faciale. Se aplica pe obraz, de doua ori pe zi, o compresa cu otet de hrean. Un nailon si o sticla cu apa calda, se tin peste compresa pentru a obtine o usoara hipertermie locala. Fiecare aplicatie dureaza 10-15 minute.
– in cazul tenului palid sau ofilit, se aplica un tampon de vata imbibat in otet de hrean, care are efecte de activare a circulatiei sanguine si efecte tonice asupra pielii.
– inainte de culcare, se aplica pe obraz sirop de hrean, care se tine 10-15 minute. Se indeparteaza cu un tampon de vata inmuiat in lapte. Tratamentul este folosit in cazul mentinerii tineretii pielii.
– frectii locale sau clatiri ale gurii cu tinctira de hrean, in cazul laringitelor, pulpitelor si a paradontozei (20 picaturi la un pahar cu apa).

<< Back                                                                                                     HOME

Share on Facebook
Powered by Terapii Naturiste | Designed by: Terapii Naturiste