Propolisul

propolisul

– Propolis macinat
– Tinctura de propolis
– Tratamente cu propolis

Propolisul (are gust iute, picant si proprietãti numeroase specifice “metalului”). Albinele recolteazã de pe mugurii si scoarta unor copaci rãsini, balsamuri speciale pe care le amestecã apoi în stup cu cearã, polen, rezultând în final ceea ce se cheamã “propolis”.
Compozitie: 50-55 % rãsini si balsamuri; 7-35% cearã;
5-10% uleiuri volatile; 5 % polen, 5-20% bioflavonoide.

Proprietati: activeazã macrofagele, inhibã cresterea celulelor tumorale, imunostimulant si imunomodulator, antibiotic cu spectru larg, conservant natural, antihemoragic, antiviral, antiherpetic, scade secretia gastricã prin efect histaminopexic (cvercetina), antiinflamator de doua ori mai eficient ca aspirina, anestezic local, antiedematos, antioxidant, hipocolesterolemiant, depurativ, antiparazitar (Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, Plasmodium, etc.), antispastic, hipotensiv, antisudorific, antistress, balsamic, cicatrizant, mineralizant, scade fragilitatea capilarã, stimuleazã productia de colagen si elastinã, protejeazã organismul contra radiatiilor, nutritiv (bioflavonoide), antidot pentru veninul de albine (în special tinctura de propolis), creste intuitia si vointa.

Indicatii: afte, parodontoza, herpes (labial, bucal, genital), herpes zoster, carii dentare, candidoza (bucala si vaginala), inflamatii (în general, indiferent de zona din corp), bronsite, bronsectazii, gripa, pneumonie cronicã, tuberculozã pulmonarã, eroziuni cervicale, leucoree, plãgi postoperatorii, tricomonazã vaginala, ulcere de decubit, arsuri, furunculoza, hidrosadenite, intertrigo, lupus eritematos, radiodermitã, ulcere de gamba, tricofitie, tumori induse de factori externi (radiatii, carcinogene alimentare, bacterii, virusi etc.) si de factori interni (depresie, tristete, melancolie).

Contra-indicatii: alergia la propolis (1-2% din populatie).

Mod de administrare:
intern: propolis brut (1-5 grame/zi), propolis tincturã (15-90 picãturi/zi)
extern: sub forma de unguent (“Propoderm”), spray, coliruri, supozitoare, ovule etc.
TINCTURĂ DE PROPOLIS – antibioticul albinelor

Propolisul este folosit de mult în medicina populară. În ultimul timp institute ştiinţifice s-au ocupat cu studierea compoziţiei chimice00 şi cu determinarea influenţei sale medicale. Cele mai multe şi evidente vindecări s-au înregistrat la bolile infecţioase, la enterite, faringite, gingivite, la durerile reumatice şi bolile canceroase.
Se poate folosi cu succes la bolile ale stomacului, la bolile aparatului bucal şi a picioarelor la cheratoane. Au fost cazuri când propolisul s-a dovedit util în vindecarea migrenei, la boala Parkinson, la dereglările în circulaţia sângelui, la nefrită, bolile dermatologice.
1-Toate bolile interne infecţioase care duc la stări febrile se tratează cu 30 picături pe zi.
2-La menopauza femeilor timp de un an de zile,zilnic câte 10 picături.
3-Se recomandă la inflamarea prostatei, zilnic 30 picături.
4-La hipertensiune zilnic 30 picături până la vindecare.
5-La inflamarea rinichiului şi a ficatului,de două ori pe zi câte 40 picături într-un pahar de un dl apă caldă.Se repetă până la vindecare.
6-La anghină, faringite, gripe sau evitarea unor complicaţii, zilnic de două ori câte 40 picături puse în 2 dl apă caldă şi zilnic de mai multe ori gargară.
7-În cazul ulcerului de stomac sau enterite, 40 de picături de tinctură puse într-un dl de lapte cald, se bea pe stomacul gol.
8-Bătăturile şi cheratitele se tratează în felul următor:
dacă este posibil înainte de culcare, îmbibăm o bucată de vată în tinctură de propolis şi aşezăm pe locul dureros. Ziua putem folosi alifie de propolis cu săpun sau salicilate; cheratitele rămân încă dureroase zile întregi.
La afecţiunile pielii, dacă suportăm spirtul, locurile bolnave sunt frcate cu tinctură. Afecţiunile dispar repede ( în cazul în care spirtul nu este suportat, propolisul trebuie).
într-un dl de apă caldă, adăugămn 30-40 picături de tinctură de propolis şi după bărbierit spălăm faţa.
în cazul TBC pulmonar, folosim de 3 ori pe zi câte 30 picături şi săptămânal de două ori se fac inhalaţii, cu această ocazie punem un sfert de l de apă fierbinte, adăugăm 100 picături de tinctură .
dacă avem boală nicotică între degete, locurile bolnave sunt unse cu tinictură.
dacă avem dureri în stomac, se recomandă să bem un dl de apă cu 50 picături de tinctură. Durerile ne lasă repede, compoziţia este recomandată şi în cazul paraziţilor intestinali zilnic, de 2 ori pe stomacul gol.
la durerile de măsele, punem o vată în tinctură de propolis, propolisul curat, pe gingia dureroasă, sau măseaua cariată, alină durerea, împiedică infecţia.
tinctura se poate folosi în cazul rănilor vechi, rana trebuie spălată cu extracţie de lipan, apoi ungem de mai multe ori cu tinctură. După o perioadă scurtă, endemele cu dureri dispar.
tinctura de propolis se foloseşte în cazul arsurilor de gradul 1, rana trebuie unsă de mai multe ori cu tinctură,în aceste cazuri nu se formează veziculele.
tinctura se poate folosi în cazurile când medicamentele făcute din plante-sau din materiale sintetice-nu dau rezultate.
Nu se recomandă în cazul persoanelor alergice. Cei care sunt sensibili la propolis nu le folosesc.
Reţeta băuturilor cu propolis se recomandă mai mult din cauza influenţeisale pozitive în prevenirea bolilor. Radem 15-20 grame de propolis şi introducem într-un litru dev palincă de orice calitate, după aceea punem capacul şi se agită de mai multe ori la temperatura de 40 grade C. După câteva săptămâni, vom obţine o băutură amăruie. Se foloseşte înainte de culcare, se bea un păhărel.

Actiuni terapeutice ale propolisului

Efectul antibiotic al propolisului este dat de concentratia de flavonoizi, acestia poseda numeroase efecte curative foarte puternice, flavonoizii stimuleaza cresterea parului si imbunatatesc circulatia sangelui.

De asemenea, stimuleaza eliminarea urinei, secretia bilei si secretia glandelor endocrine. Este foarte bine cunoscut faptul ca secretia endocrina provenita din timus, glanda tiroida, pancreas si glanda suprarenala au un efect benefic pentru intreg organismul.

Flavonoizii nu sunt doar substante antibacteriene, ci sunt active si in tratarea ulcerului, reumatismului, simptomelor de gripa si raceala, iritatiilor stomacale si anumitor probleme respiratorii. In acelasi timp sunt benefici pentru unele indispozitii cronice, precum stress sau probleme ale articulatiilor.

Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante, antivirotice, antifungice (contra ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial cunoscut; el mai are actiuni antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta, antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.

Indicatii terapeutice

Prima indicatie a tratamentelor cu propolis o constituie chiar intepaturile veninoase ale albinelor. Propolsul actioneaza ca un real antidot, foarte puternic, al veninului de albine. Este suficient ca dupa intepatura albinei sa se smulga usor acul cu punga de venin ramas in piele si sa se aplice deasupra propolis, fie in solutie apoasa, fie in solutie alcoolica, uleioasa sau chiar brut, luat imediat de pe rama, pentru ca in 1-5 minute sa dispara orice reactie locala sau generala (umflatura, roseata, durere, intepatura, mancarime, tulburari generale) adesea fara a fi nevoie de o alta aplicare de propolis. Pentru persoanele mai sensibil,e sau cand intepaturile sunt pe fata sau pe cap, este preferabil sa se repete aplicarea de propolis de 2-3 ori pe zi.

Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din putinele substante care il solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis inglobat in miere, obtinindu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor unguente.
Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramine, totusi, tinctura de propolis.
La 100 ml alcool de peste 80 de grade se adauga 20 g propolis.
Alcoolul amestecat cu propolis se introduce intr.-un vas, se incalzeste la 30-35 grC si se amesteca bine. Aceasta procedura se repeta zilnic, timp de o saptamina.
Dupa aceea, se lasa la decantat si se alege lichidul curat.

Folosind acelasi dozaj, procedeul poate fi simplificat.
Singura diferenta este ca, fara incalzire, propolisul se piseaza si se lasa la macerat timp de 14 zile.

In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30 picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta), combaterea tulburarilor de menopauza (10 picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi), rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cite 40 de picaturi; se repeta pina la vindecare), in tratarea TBC-ului pulmonar (de trei ori/zi cite 30 de picaturi, completate cu inhalatii — la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura — de doua ori pe saptamina), combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului gastro-duodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe stomacul gol).

La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze, locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis, aceasta avind actiune cicatrizanta, ajutind la formarea noilor tesuturi.
Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare.
Solutia se agita zilnic, iar dupa citeva saptamini se obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel inainte de culcare. Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.

<< Back                                                                                                     HOME

Share on Facebook
Powered by Terapii Naturiste | Designed by: Terapii Naturiste