CEAI DE PLAMANARICA

PLAMANARICA

Plamanarica are in compozitia chimica saponozide, mucilagii, acid silicic 4% din care 3% insolubil în apă; tanoizi şi dcrivaţi polifenolici; flobafene; polioze care, prin hidroliză, dau acid galacturonic, galactoză şi pentoză; acizi stearic, palmitic şi miristic, săruri minerale bogate în magneziu, rezine, carotenoide şi cantităţi apreciabile de vitamina C, cca 3%.
Actiune farmacologica:
Datorita acestei compozitii chimice complexe, frunzele se folosec in bolile cailor respiratorii, usurand expectoratia, calmand tusea si raguseala.
Tuberculoza se trateaza prin cure lungi, in timp, cu decoct de plamanarica. O lingura de planta maruntita se fierbe timp de cinci minute in 250 ml de apa, dupa care se strecoara. Se beau trei cani pe zi.
Pentru inflamatiile gatului, raguseala si laringita, se recomanda gargara cu infuzie ori decoct. Datorita caracterului sau cicatrizant, crapaturile sanilor, eczemele si ranile se trateaza foarte bine cu cataplasme ori bai locale cu infuzie de plamanarica.
Se mai foloseste in cazul gastritelor hiperacide, ulcerului; afectiuni renale; convalescenta, stari de demineralizare.
Extern se folosete pentru degeraturi, arsuri.
Este un bun emolient si expectorant, cicatrizant, diuretic si usor sudorific, remineralizant, imunostimulant.
Mod de administrare:
Infuzia de plamanarica se face turnand 200 de ml de apa clocotita peste o lingura de frunze maruntite. Se acopera vasul si se lasa la infuzat timp de zece minute, dupa care se strecoara. Se beau doua-trei cani de ceai pe zi, dupa mesele principale. Infuzia de plamanarica se recomanda in gripa si raceala.
Intern sub forma de infuzie de ceai (1 lingura la cana), 2—3 cani pe zi.
Extern sub forma de cataplasme cu infuzie de ceai în concentratie dubla.

Share on Facebook
Powered by Terapii Naturiste | Designed by: Terapii Naturiste