Alun

Alunul

Alunul (Corylus avellana), este un arbust, care face parte din familia Betulaceae. El are o înălţime de 5 m, are frunze care cad toamna. Fructele sale fiind cunoscute de mii de ani ca fructe comestibile. Alunele aflate în comerţ provin de la Corylus maxima, un arbust înrudit cu el. Specia Epitheton avellana, este amintit deja în antichtate ca arbust cultivat în regiunea oraşului antic Abella, (azi Avella) aflat aproape de Vezuviu, în provincia Avellino din Campania.
Alunul creşte de regulă sub formă de tufe, cu tulpini drepte, puţin ramificate, ce ating o înălţime de 5 – 6 m. El creşte rar ca arbore când însă poate atinge 10 m înălţime. Un arbust poate atinge vârsta de 80 – 100 de ani. Mugurii sunt acoperţi cu peri fini, ei fiind numiţi popular mâţişori. Frunzele sunt zimţate pe margine, au o formă rotunjită fiind ascuţite la vârf. Faţa dorsală a frunzei este acoperit de peri, iar pe faţa ventrală se pot vedea nervurile. Lemnul alunului de culoare alb roşiatică, este un lemn de esenţă relativ tare, dar puţin rezistent. Scoarţa de culoare gălbui cenuăşie pe ramurile tinere este netedă, iar pe cele mai bătrâne au striuri longitudinale. Florile alunului sunt separate cele femininine de cele masculine, ei fiind numiţi popular mâţişori.
Alunele, fructele sunt acoperite de coajă tare, care conţine un miez bogat în vitaminele A, B, C şi E, ca şi în calciu, fier, fosfor şi potasiu.
În flora spontană este răspîndit aproape în toată Europa ,Asia Mică , regiunea Balcani ,Iran ,Caucaz , prin păduri de foaiase şi mixte.
Alunul preferă regiunile cu climă oceanică umedă. El creşte în pădurile luminoase de stejar, la liziera pădurilor, sau tufe pe marginea drumurilor agricole. Alunul este un arbust care trăieşte în luminişuri, sau zone puţin umbrite, care sunt umede, fiind puţin pretenţios în ce priveşte compoziţia solului. Totuşi nu creşte pe soluri nisipoase sau acide.
Compozitie: 3,5% apa,proteine 16%, grasimi 63%, acizi monosaturati, acid oleic, acizi grasi polinesaturati, triptofan, leucina, izoleucina, lizina, methionina, fenilalanina, arginina, histidina, acid aspartanic, acid glutamic, licopen, luteina, hidrati de carbon 12%, saruri de cupru, calciu, potasiu, fosfor, fier, sulf,zinc, vitamine ( A,C,E,P, complexul B, etc) , acid folic, continutul in antioxidanti este mai bogat fata de mere sau morcovi ,continut important in fibre majoritatea liposolubile, mai ales din familia pectinelor ( valoare energetica 690 Kcal/100 gr. fruct ).
Scoarta si frunzele contin: tannin, quercitina, uleiuri eterice,betulina, miricetina, acid clorogenic, leucoantociani.
In terapeutica se folosesc frunzele tinere ( coryli folium), mugurii (coryli gemma), scoarta (cortex coryli), florile (mascule flos coryli), fructele .

Actiune : nutritiv, energizant, sursa naturala vegetala de aminoacizi esentiali ( impreuna cu nucile,arahidele, migdalele acopera necesarul de proteine si lipide al organismului ), tonifiant nervos , continut mare de vitamine de grup B, se mai numeste si “ hrana nervilor”, psihiatrii de la Universitatea din Edinburgh au constatat la consumatorii de alune ca nu fac forme de nevroza avansata, care apoi pot declansa psihoze grave, s-a constatat ca prin consumul de alune se activeaza neuronii scoartei cerebrale si hipotalamusului, centrii implicati in inducerea somnului si relaxarea psihica, se favorizeaza eliberarea potasiului din celule, proces echivalent cu odihnirea creierului ;pe de alta parte potasiul este un element ce participa la realizarea excitatiei si inhibitiei oricarei celule , consumand alune asiguram centrilor nervosi concentratia de potasiu favorabila bunei functionari a sistemului nervos; are efect antiparazitar ( tenifug, favorizeaza eliminarea teniei ), ca toate fructele oleaginoase mentine sanatatea sistemului cardio-vascular ( prin continutul in vitaminele A,E,C, precum si alte componente: minerale, antioxidanti, taninuri care intaresc celulele vaselor coronariene si miocardice scazand riscul de infarct,stimuland inmultirea celulelor sanatoase), regland nivelul colesterolului datorita continutului de rezveratrol ( un antioxidant ) care se mai gaseste in struguri, avand rol de protector cardiac, de asemenea are actiune antivirala, anticanceroasa ( totodata stimuleaza activitatea unor organe limfocitare : ganglioni limfatici, splina favorizand productia de interferon a celulelor imunitare; un cancer in prima faza se poate remite la un consumator de alune sau arahide; s-a observat ca in cancer leucocitele producatoare de interferon isi intensifica activitatea de 24-25 de ori ;efect afrodisiac prin stimularea activitatii glandelor sexuale ( studii recente au aratat ca prin consumul zilnic de alune timp de un an, creste apetitul sexual cu peste 35% la femei si 25% la barbati ), ajuta la echilibrarea hormonala in special a femeilor care folosesc anticonceptionale, au capacitatea sa dizolve pietrele la rinichi, utile in litiaze.
Frunzele si scoarta de alun au proprietati vasoconstrictive, tonifiante venoase, fiind utile in tratamentul varicelor iar in uz extern in tratamentul plagilor ulceroase,varicoase,apoi proprietati astringente, hemostatice, antihemoragice, cicatrizante, dezinfectante, antiinflamatoare, antibacteriene; datorita actiunii emoliente frunzele sunt eficiente in cazul pielii uscate, in ihtioza, psoriasis, impetigo, sau afectiuni cutanate vasculare, eritrocianoza membrelor inferioare.

Indicatii :in perioada de crestere, adolescenti care depun eforturi intelectuale, in convalescente, la sportivi, in neurastenie, stress, etc , sunt benefice in diabet deoarece au un indice glicemic scazut, avand un continut redus de hidrati de carbon este admis diabeticilor, parazitoze intestinale ( tenia), tulburari de menopauza, de ciclu menstrual, impotenta, sterilitate, sunt indicate persoanelor care fac radioterapie,chimioterapie,citostatice, preoperator sau postoperator, reducand efectul negativ al noxelor, afectiuni circulatorii, afectiuni cardiace, anemie, astm bronsic, boli pulmonare, depresie, neurastenie, tonifierea sistemului nervos, hepatite,insuficienta hepatica,dermatoze, eczeme zemuinde, ulcerele pielii, varice.
Miezul de alune este nutritiv, energetic, foarte usor digerabil cu efect antianemic, remineralizant, vermifug, antiaterosclerotic, prin continutul in vitamine complexului B, PP, acid folic, precum si saruri minerale de cupru, mangan se stimuleaza sistemul nervos, mentinerea tonusului muscular, buna functionare a ficatului, mentinerea in limite normale a hormonilor sexuali, regleaza tulburarile de menopauza, tulburari de ciclu menstrual, impotenta, Faina din miez de alune este un aliment foarte hranitor pentru copii .

Laptele de alune obtinut din miezul de alune aflat in faza de intarire,inainte de coacere,este energizant, nutritiv.

Uleiul extras din miezul de alune obtinut prin presare la rece este foarte gustos si hranitor, dar rancezeste repede ; turtele ramase dupa extragerea uleiului se fosesc la fabricarea halvalei de calitate superioara si a ciocolatei ; uleiul de alune cate o lingura,consumat dimineata timp de 15 zile este unul din cele mai bune remedii contra teniei .

Decoctul , infuzia din frunze de alun ,scoarta de alun au efect hemostatic, vasoconstrictor, tonifiant venos; se folosesc sub forma de bai in varice, ulcere varicoase, edeme gambiere ,boli dermatologice.

Infuzia din muguri de alun ( 1-2 lingurite la 100 ml apa clocotita ) sau tincture din muguri de alun, un preparat care contine un hormon de crestere foarte util in o serie de afectiuni: este eficienta in hepatita , insuficienta hepatica,ajuta la tonifierea ficatului, astm bronsic,reface elasticitatea tesutului pulmonar, emfizem pulmonar, silicoza, ateroscleroza ( se consuma doua cani / zi ); in asociere cu tinctura de castan se administreaza in caz de accidente vasculare, paralizii, status postinfarct

Frunzele de alun au efect hemostatic, vasoconstrictor, tonifiant venos,depurative pentru sange, se recolteaza in iunie,iulie ; baile de frunze se folosesc pentru tratarea ulcerelor varicoase, edemelor ,afectiuni circulatorii:flebite ( impreuna cu ceaiul de castan ) ; se pot folosi sub forma de comprese in ulcere varicoase, rani sau afectiuni dermice de natura infectioasa
Infuzia din frunze de alun – se prepara astfel: peste o lingura de frunze se toarna un pahar de apa clocotita, se lasa o ora dupa care se strecoara si se administreaza 1/3 de pahar de 3 ori pe zi cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa.

<< Back                                                                                                     HOME

Share on Facebook
Powered by Terapii Naturiste | Designed by: Terapii Naturiste